Ni se spune zi de zi că schimbările climatice au ajuns deja la un nivel periculos care ne poate afecta rezerva mondială de hrană și care deja au început să ne distrugă sănătatea.
În acest articol vom încerca să răspundem la câteva întrebări esențiale legate de problema comustivililor fosili și alternativele pe care le avem:
De ce sunt combustibilii fosili un pericol?
Orice combustibil fosil, indiferent dacă este cărbune, benzină, motorină, gaz, etc. Este în principal o hidrocarbură, adică este aclătuit în mare parte din atomi de carbon ce formează legături chimice cu atomi de hidrogen. În momentul reacției de ardere, aceste legături se rup, carbonul combinându-se cu oxigenul și rezulânt dioxidul de carbon și apa. Dioxidul de carbon este un gaz de seră, inert pentru corpul uman. Principalul său efect este acela de a împiedica radiația energiei termice de a ajunge în spațiu, fapt ce duce la încălzirea planetei.
Pe lângă carbon și hidrogen, un combustibil fosil mai poate avea și sulf în componență care, în momentul arderii se transformă în dioxid de sulf iar în atmosferă mai departe în acid sulfuric. Dacă ați auzit de termenul de ploi acide, aceasta este cauza.
Cât de dependenți suntem de combustibilii fosili?
Energia dată de combustibilii fosili este cea care a clădit lumea modernă și care a permis umanității să se dezvolte la nivelull pe care îl cunoaștem astăzi. În principal, tot ce este legat de transport, producerea energiei termice, producerea energiei electrice, pompe pentru livrarea gazului sau distribuția apei sunt acționate de motoare ce funcționeză pe baza combustibililor fosili.
Dependența noastră de ei este dată de disponibilitatea acestora în întreaga infrastructură mondială. (este mai ușor să găsești un litru de benzină decât unul de hidrogen).
Ce alternative avem?
Aici nu vreau să discut despre soluțiile clasice pe care le cunoaște toată lumea, ci aș dori să introduc niște idei revoluționare care mie mi se par foarte interesante.
Pornind de la principiul întâi al termodinamicii, energia nu se creează, nu se distruge, ea doar se transformă.
Pornind de la această bază, cercetătorii împreună cu inginerii au început să capteze energia de mișcare a oceanului pentru a o transforma în energie electrică.
Teroretic, dacă am reuși să captăm numai 4% din energia de mișcare a oceanelor am putea satisface nevoia de putere electrică a pământului timp de un an.
O altă metodă inedită provine de la vulcanii din Irlanda, unde s-a reușit introducerea de apă direct în rezervorul de lavă al vulcanului, apă ce se transformă în abur, abur cu presiune și deci energie de mișcare care ulterior este transformată în energie electrică.
Spre ce ne îndreptăm?
Tendința actuală este spre mașinile electrice și spre centrale eoliene și panouri solare.
În concluzie, consider că până vom reuși să scăpăm de dependența de combustibilii fosili, este responsabilitatea fiecăruia să încercăm pe cât putem să minimizăm amprenta noastră de dioxid de carbon și alte gaze nocive vieții.